Conteùdo de sensagent
Últimas investigações no dicionário :
calculado em 0.016s
personne qui contredit qqch ou qqn (fr)[Classe]
adversaire : personne en lutte contre qqn ou qqch (fr)[Classe]
adversaire (régime, doctrine politique) (fr)[Classe]
partisan de parti politique (fr)[Classe]
person (en)[Domaine]
Human (en)[Domaine]
oposição - opor-se — [se] opune, fi împotrivă - opor, opor-se a — a se opune, împotrivi, opune - lutar, resistir — [se] împotrivi, [se] opune, ţine piept - reagir — reacţiona - resistir a — [se] împotrivi, rezista, ţine piept - antagonismo - antagonismo - antagonismo, hostilidade, inimizade — antagonism, antagonism, duşmănie, ostilitate, pornire - contrário, oposto - contrário, oposto — advers, contrar, duplicat, invers, opus[Dérivé]
protestar[PersonneQui~]
agonist (en)[Ant.]
duelista — duelist - inimigo, oposição — adversar, duşman, inamic, vrăjmaş - Luddismo - withstander (en) - Anticristo — antihrist[Spéc.]
opor-se — [se] opune, fi împotrivă - opor, opor-se a — a se opune, împotrivi, opune - lutar, resistir — [se] împotrivi, [se] opune, ţine piept - reagir — reacţiona - resistir a — [se] împotrivi, rezista, ţine piept - antagonismo, hostilidade, inimizade — antagonism, antagonism, duşmănie, ostilitate, pornire - antagonismo - antagonismo[Dérivé]
agonist (en)[Ant.]
adversar (n.) • adversária (n.f.) • adversário (n.m.) • antagonista (n.m.) • inimigo (n.) • oponent (n.) • oponente (n.m.) • opositor (n.) • opozant (n.) • persoană din opoziţie (n.)